Sida
-
E articulo aki ta uza ortografia di Papiamento. Lo aprecia si por mantene e articulo aki na estilo di Papiamento.
Sida (Sindrom di Inmuno Deficiencia Adkiri) of miho conoci mundialmente AIDS (Acquired Immune Deficiency Syndrome) ta un malesa transmiti sexualmente causa pa un retrovirus HIV.
Supkategoria di | human immunodeficiency virus infectious disease, acquired immunodeficiency, sexually transmitted infection, disease |
---|---|
Faseta di | women's health |
Fecha inisial | 1959 |
Causa | HIV |
Ta kousa | death from AIDS-related complications |
Fecha di descubrimento of invencion | 1981 |
Location of discovery | Estadonan Uni di Merka |
Afflicts | Homo sapiens |
Health specialty | infectious diseases |
Medical examination | blood test, ELISEA, blotting, rapid antigen test |
Possible treatment | antiretroviral therapy for HIV/AIDS |
Anatomical location | T-lymphocytes |
Genetic association | PARD3B, DGKI, RXRG, TGFBRAP1 |
Handled, mitigated, or managed by | antiretroviral therapy for HIV/AIDS |
ICPC 2 ID | B90 |
NCI Thesaurus ID | C2851, C2851 |
Historia di Sida editá
Malesa desconoci editá
Na final di aña 70, inicio di aña 80 a plama un malesa no conoci na Merca y Europa. Inicialmente, e caracteristicanan di e malesa aki tabata, cu e resistencia di e persona infecta ta baha y cu nuebe for di dies pashent tabata homosexual y 98% tabata homber.
E tabata mustra manera un 'malesa homosexual', manera hopi corant a reporta, p'esey hende tabata papia den prome instante over di GRID (Gay-Related Immunodeficiency). Esaki a causa un stigma mundialmente, cu homosexualidad y e malesa aki ta conecta. Despues a resulta cu e indicacion aki no tabata corecto.
Riba su mes e stigma rond di e conexion entre relacionnan homosexual of homosexualidad tabatin un influencia grandi riba e epidemia di sida rond di mundo.
Den 1982 a bira cla cu uzado di droga y esnan cu ta sufri di hemofolia por haya e enfermedad aki tambe. Via transfusion di sanger cu sanger infecta cu e virus, tambe por pasa e infeccion. E malesa aki a haya un nomber prome cu e patogeno a wordo descubri: Acquired Immune Deficiency Syndrome.
Prevencion editá
Actualmente tin un pildo riba mercado, PrEP, cu ta wordo uza pa preveni infeccion cu e virus. E pildo aki ta reduci e chance di haya e virus cu 99%. [1] Na Hulanda ta ofrece e pildo aki na personanan cu ta core mas riesgo pa haya sida.[2] PrEP no ta preveni infeccion cu otro malesanan transmiti sexualmente.
Caribe Hulandes editá
E stigma di sida tin influencia te awendia tambe riba pashentnan di e islanan den Caribe Hulandes, unda cu nan ta experiencia discriminacion na trabou, ora di busca seguro di bida y den nan bida personal.[3]
Diferente estudio cientifico a determina cu e stigma rond di e enfermedad aki ta forma un barera cu ta preveni hendenan pa actua riba prevencion of pa busca tratamento unabes cu nan wordo diagnostica cu e enfermedad. [4] Ademas di esey, hendenan cu ricibi e diagnosis aki y comparti esaki cu hendenan rond di nan, ta sinti nan mes exclui door di nan famia y amistadnan.
Un encuesta haci recientemente na Aruba a mustra cu e hendenan infecta cu e virus mas di mita di ta warda hopi tempo prome cu busca tratamento.[5] Esaki tin un efecto negativo riba e prognosis di e enfermedad y nan posibilidadnan pa biba un bida largo y saludabel, locual ta posibel si cuminsa tratamento trempan.
Pa loke ta trata e pildo PrEP Aruba, Boneiro y Corsou ta carece di un infrastructura pa informa y duna acceso na e pildo aki, aunke tin casonan di pashentnan cu a haya e pildo bou di propio iniciativa, via hospital. [5]