E articulo aki ta uza ortografia di Papiamento. Lo aprecia si por mantene e articulo aki na estilo di Papiamento.

Sida (Sindrom di Inmuno Deficiencia Adkiri) of miho conoci mundialmente AIDS (Acquired Immune Deficiency Syndrome) ta un malesa transmiti sexualmente causa pa un retrovirus HIV.

Sida
Supkategoria di human immunodeficiency virus infectious disease, acquired immunodeficiency, sexually transmitted infection, disease Editá
Faseta di women's health Editá
Fecha inisial 1959 Editá
Causa HIV Editá
Ta kousa death from AIDS-related complications Editá
Fecha di descubrimento of invencion 1981 Editá
Location of discovery Estadonan Uni di Merka Editá
Afflicts Homo sapiens Editá
Health specialty infectious diseases Editá
Medical examination blood test, ELISEA, blotting, rapid antigen test Editá
Possible treatment antiretroviral therapy for HIV/AIDS Editá
Anatomical location T-lymphocytes Editá
Genetic association PARD3B, DGKI, RXRG, TGFBRAP1 Editá
Handled, mitigated, or managed by antiretroviral therapy for HIV/AIDS Editá
ICPC 2 ID B90 Editá
NCI Thesaurus ID C2851, C2851 Editá

Historia di Sida editá

Malesa desconoci editá

Na final di aña 70, inicio di aña 80 a plama un malesa no conoci na Merca y Europa. Inicialmente, e caracteristicanan di e malesa aki tabata, cu e resistencia di e persona infecta ta baha y cu nuebe for di dies pashent tabata homosexual y 98% tabata homber.

 

E tabata mustra manera un 'malesa homosexual', manera hopi corant a reporta, p'esey hende tabata papia den prome instante over di GRID (Gay-Related Immunodeficiency). Esaki a causa un stigma mundialmente, cu homosexualidad y e malesa aki ta conecta. Despues a resulta cu e indicacion aki no tabata corecto.

Riba su mes e stigma rond di e conexion entre relacionnan homosexual of homosexualidad tabatin un influencia grandi riba e epidemia di sida rond di mundo.

Den 1982 a bira cla cu uzado di droga y esnan cu ta sufri di hemofolia por haya e enfermedad aki tambe. Via transfusion di sanger cu sanger infecta cu e virus, tambe por pasa e infeccion. E malesa aki a haya un nomber prome cu e patogeno a wordo descubri: Acquired Immune Deficiency Syndrome.

Prevencion editá

Actualmente tin un pildo riba mercado, PrEP, cu ta wordo uza pa preveni infeccion cu e virus. E pildo aki ta reduci e chance di haya e virus cu 99%. [1] Na Hulanda ta ofrece e pildo aki na personanan cu ta core mas riesgo pa haya sida.[2] PrEP no ta preveni infeccion cu otro malesanan transmiti sexualmente.

Caribe Hulandes editá

E stigma di sida tin influencia te awendia tambe riba pashentnan di e islanan den Caribe Hulandes, unda cu nan ta experiencia discriminacion na trabou, ora di busca seguro di bida y den nan bida personal.[3]

Diferente estudio cientifico a determina cu e stigma rond di e enfermedad aki ta forma un barera cu ta preveni hendenan pa actua riba prevencion of pa busca tratamento unabes cu nan wordo diagnostica cu e enfermedad. [4] Ademas di esey, hendenan cu ricibi e diagnosis aki y comparti esaki cu hendenan rond di nan, ta sinti nan mes exclui door di nan famia y amistadnan.

Un encuesta haci recientemente na Aruba a mustra cu e hendenan infecta cu e virus mas di mita di ta warda hopi tempo prome cu busca tratamento.[5] Esaki tin un efecto negativo riba e prognosis di e enfermedad y nan posibilidadnan pa biba un bida largo y saludabel, locual ta posibel si cuminsa tratamento trempan.

Pa loke ta trata e pildo PrEP Aruba, Boneiro y Corsou ta carece di un infrastructura pa informa y duna acceso na e pildo aki, aunke tin casonan di pashentnan cu a haya e pildo bou di propio iniciativa, via hospital. [5]