duminică, aprilie 28, 2024

În interval

La 41 de ani, Dan, adică Dan Liicescu, o încheie deloc glorios cu viața. Sfârșitul se petrece pe marile bulevarde bucureștene, undeva pe Ștefan cel Mare (Radu Potcoavă, scenaristul și regizorul filmului al cărui personaj principal este sus-numitul, omite să ne spună dacă acesta a fost dinamovist ori ba), în vreme ce bărbatul, la volan fiind, era angajat în cearta zilnică cu nevasta.

Urmează ceea ce era de așteptat să urmeze. Că dacă nu ar fi urmat, Radu Potcoavă nu ar fi avut de povestit și noi ce urmări. Accident, deces, durere, jale, doliu mare, preoți, slujba de înmormântare. La care, în chip cu totul neașteptat, asistă însuși decedatul, îmbrăcat așa cum se cuvine, adică într-un costum cum nu se poate mai elegant.

După care alte câteva mari surprize. Deloc în conformitate cu ceea ce știm că ar urma să se petreacă, fie din Cărțile sfinte, fie din povețele și experiențele lumii. Începând cu luarea lui Dan în primire de către un bărbat ce se recomandă Petru și care îl conduce pe cel declarat mort pe o plajă pustie, situată undeva la malul mării.

Petru îl cazează pe Dan într-o rulotă, tot confortul, unde personajul, adică mortul nostru,  ar urma să petreacă următoarele aproximativ 40 de zile. Până la decisiva întâlnire cu Dumnezeu, în cursul căreia acesta acesta îi va comunica lui Dan decizia. Mai exact, destinația următoare. Iadul sau Raiul. 

Sigur, la finalul filmului, apare și decidentul înveșmântat complet atipic, în roșu, ca un Mos Craciun de vară, un bon viveur sau bon vivant căruia evident îi place șprițul și care, pentru un și mai bun randament în muncă, cere, la sfărșitul interviului,  să i se pună la prăjit și vreo zece mici. Dumnezeu al nostru, rol în care Șerban Pavlu are o apariție de mare efect, discută liber cu Dan. Impecabil, omenește, simplu jucat de Bogdan Dumitrache.

Dumnezeu preferă abordarea prietenească, informală. Deși niscaiva superioritate, un pic de privire de sus totuși există.  La final, intervievatorul  îi pune lui Dan  și o întrebare încuietoare la care acesta răspunde ajutat de Laura, rol în care o revedem pe Cosmina Stratan. După care, fiindcă pesemne și acolo în Cer time is money, le spune amândurora deloc academicul Valea! 

Numai că până la întâlnirea cu Dumnezeu, în viața, mă rog, existența de după moarte a lui Dan se întâmplă multe. Iar Radu Potcoavă, în dubla lui calitate de scenarist și regizor, are știința să ni le povestească cu umor, cu tandrețe, cu omenesc. Fără a deranja prea tare- îmi place să cred asta- înaltele fețe bisericești pe ale căror narațiuni în domeniu n-aș zice că neapărat le contrazice, ci le completează în așa fel încât până și moartea și cele 40 de zile de așteptare, cum s-ar zice, mai filosofic, de interval și infinitatea care umează după par nițeluș mai acceptabile. În fața lor ai deja mai mult curaj.

Bun. A fost deci întâlnirea inițială cu Petru, un fel de responsabil cu spațiul locativ, igiena și aprovizionarea, bine jucat de Sergiu Costache. Urmează romantica revedere cu Laura (Cosmina Stratan), colega de liceu de odinioară, iubire neîmplinită căreia Dumnezeu și Viața de apoi se pare că îi dau o a doua șansă. O Laură care apare exact când lui Dan al lui Radu Potcoavă care grație scenaristului, regizorului și actorului devine treptat-treptat al nostru îi era cum nu se poate mai greu să se obișnuiască cu definitivul ce se arăta a fi nu tocmai roz, Vedem și o emoționantă reîntâlnire cu părinții (rafinat creionați de Aura Călărașu și Marian Râlea), ocazie pentru o lecție defel înțepată despre binefacerile fidelității în căsnicie.

Iată însă că minunile nu se opresc aici. Dan are și ocazia, mă rog, oportunitatea de a reveni periodic în lumea păcătoșilor, de a pune astfel multe lucruri la punct, de a dovedi că este ceea ce se cheamă băiat bun.  Așa se face că îi cunoaștem fiica (Ilinca Sava), viitoare balerină pe care nu întâmplător o cheamă Zoe, adică încredere în viață, fosta soție, deloc o vrăjitoare (Florentina Țilea), cumnatul Cipi, băiat bun, emoțional și emoționat deopotrivă,mai mirat și mai enigmatic decât Omulețul lui Gopo (Liviu Pintileasa). Aflăm și cum se săvârșesc parastasele la Făgăraș grație personajului jucat de Denisa Nicolae. Și multe, multe altele.

Dintr-o mărturisire a scenaristului și regizorului, am dedus că toată această poveste caldă, spusă fără sofisticări și precauțiuni inutile, i-a fost inspirată de teama de moarte și de interviu trăite pe piele proprie în timp de pandemie. Cum într-un fel sau altul cu toții am trăit atunci cam aceleași lucruri, chiar dacă am fost feriți de accidente, morți și caramboluri, nu cred că am face tocmai rău dacă am merge la acest remember optimist pe care ni-l propune cu generozitate filmul.      

WEAREBASCA

BĂIETII BUNI AJUNG ÎN RAI

Scenariul și regia: Radu Potcoavă

Producători: Claudia Mitcu, Ioachim Stroe, Robert Fița

Coproducător: Viorel Chesaru

Imaginea: Andrei Butică

Cu: Bogdan Dumitrache (Dan), Cosmina Stratan (Laura), Sergiu Costache (Petru), Florentina Țilea (Ada), Liviu Pintlileasa (Cipi), Ilinca Sava (Zoe), Marian Râlea (Tata), Aura Călărașu (Mama), ș.a.

Distribuie acest articol

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Mircea Morariu
Mircea Morariu
Critic de teatru. Doctor în filologie din 1994 cu teza „L’effet de spectacle de Diderot à Ionesco” şi, în prezent, profesor universitar de Literatură franceză la Facultatea de Litere a Universităţii din Oradea. Dublu laureat al Premiului UNITER pentru critică de teatru (2009 şi 2013)

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro