DECRET-LEGE nr. 2 din 27 decembrie 1989privind constituirea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Frontului Salvării Naţionale şi a consiliilor teritoriale ale Frontului Salvării Naţionale
Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 4 din 27 decembrie 1989
Frontul Salvării Naţionale s-a constituit şi reprezintă unirea tuturor forţelor patriotice şi democratice ale tarii pentru răsturnarea clanului dictatorial ceausist, pentru concentrarea aspiratiilor celor mai largi mase de oameni ai tarii la o viaţa libera şi demna şi cadrul afirmarii acestora.În scopul instaurării democraţiei şi libertăţii, al afirmarii demnităţii poporului român, s-a constituit Consiliul Frontului Salvării Naţionale, ca organ suprem al puterii de stat.Consiliul Frontului Salvării Naţionale reuneste reprezentanţi ai tuturor forţelor patriotice ale tarii, de toate categoriile sociale şi de toate naţionalitatile.Pentru realizarea unei societăţi cu adevărat democratice în ţara noastră şi pentru asigurarea şi apărarea drepturilor fundamentale ale omului şi cetăţeanului, Programul Consiliul Frontului Salvării Naţionale prevede:- abandonarea rolului conducător al unui singur partid şi statornicia unui sistem democratic pluralist de guvernamant;- organizarea de alegeri libere în cursul lunii aprilie 1990;- separarea puterilor legislativă, executivă şi judecătorească în stat şi alegerea conducătorilor politici pentru unu sau, cel mult, doua mandate;- restructurarea întregii economii naţionale pe baza criteriilor rentabilitatii şi eficientei. Eliminarea metodelor administrativ-birocratice de conducere economică centralizata, promovarea liberei iniţiative şi a competentei în conducerea tuturor sectoarelor economice;- restructurarea agriculturii şi sprijinirea micii producţii taranesti. Oprirea distrugerii satelor;- reorganizarea învăţămîntului românesc potrivit cerinţelor contemporane. Reasezarea structurilor învăţămîntului pe baze democrate şi umaniste;- promovarea unei ideologii umaniste şi democrate, a adevaratelor valori ale umanităţii. Eliminarea minciunii şi a imposturii, statuarea unor criterii de competenţa şi justiţie în toate domeniile de activitate;- aşezarea pe baze noi a dezvoltării culturii naţionale;- libertatea presei, radioului şi a televiziunii; trecerea acestora în mâinile poporului;- respectarea drepturilor şi libertăţilor minorităţilor naţionale şi asigurarea deplinei lor egalitati în drepturi cu românii;- libertatea cultelor; garantarea liberei manifestări a credinţelor religioase;- organizarea întregului comerţ al tarii pornind de la cerinţele satisfacerii cu prioritate a tuturor nevoilor cotidiene ale populaţiei României. În acest scop, se va pune capăt exportului de produse agroalimentare şi se va reduce exportul de produse petroliere, acordându-se prioritate satisfacerii nevoilor de căldură şi lumina ale oamenilor;- salvarea echilibrului ecologic şi eliminarea acelor lucrări şi investiţii care provoacă daune aerului, apei, solului şi pădurilor tarii; promovarea unor tehnologii moderne nepoluante;- întreaga politica externa a tarii va servi promovării bunei vecinătăţi, prieteniei şi păcii în lume, integrandu-se în procesul de constituire a unei Europe unite, casa comuna a tuturor popoarelor continentului.România va respecta angajamentele sale internaţionale şi, în primul rând, cele decurgînd din Tratatul de la Varsovia şi din acordurile de la Helsinki.În realizarea scopului şi programului sau,Consiliului Frontului Salvării Naţionale decretează: + Articolul 1Numele tarii este România.Forma de guvernamant a tarii este republica.Drapelul tarii este tricolorul tradiţional al României, avînd culorile aşezate vertical în următoarea ordine, pornind de la lance: albastru, galben, roşu. + Articolul 2Consiliul Frontului Salvării Naţionale, ca organ al puterii, are următoarele atribuţii: a) emite decrete cu putere de lege şi decrete; acestea se adoptă cu majoritatea simpla de voturi ale membrilor consiliului şi se publică în Monitorul Oficial; b) numeşte şi revoca pe primul-ministru şi aproba competenţa guvernului, la propunerea primului-ministru; c) numeşte şi revoca pe preşedintele Curţii Supreme de Justiţie şi pe procurorul general al republicii; d) reglementează sistemul electoral; e) numeşte comisia de elaborare a proiectului noii Constituţii; f) aproba bugetul de stat; g) instituie şi conferă decoraţii; h) acorda gradele de general, amiral şi mareşal, trecerea în rezerva şi rechemarea în activitate a acestora; i) acorda graţierea şi comutarea pedepsei cu moartea; j) ratifica şi denunta tratatele internaţionale; k) declara stare excepţionala, mobilizarea generală sau parţială, precum şi starea de război.În subordinea Consiliul Frontului Salvării Naţionale funcţionează Consiliul Militar Superior, care coordonează întreaga activitatea armatei şi a unităţilor preluate de la Ministerul de Interne.Ministerul Apărării Naţionale exercita comanda unica asupra trupelor şi mijloacelor de lupta ale tarii.Organele de poliţie şi unităţile de pompieri - care îşi păstrează toate atribuţiile specifice - se subordonează nemijlocit Consiliului Frontului Salvării Naţionale şi consiliilor teritoriale ale acestora.Denumirea de "Militie" se schimba în "Poliţie". + Articolul 3Consiliul Frontului Salvării Naţionale este compus din 145 membri.Consiliul alege direct dintre membrii sau un birou executiv format din 11 membri şi anume: preşedintele consiliului, un prim-vicepreşedinte, doi vicepreşedinţi, un secretar şi şase membri.Biroul executiv al Consiliului Frontului Salvării Naţionale exercita atribuţiile consiliului în intervalul dintre sesiunile acestuia. + Articolul 4Consiliul Frontului Salvării Naţionale îşi desfăşoară activitatea în sesiuni, precum şi prin următoarele comisii de specialitate:- Comisia de reconstrucţie şi dezvoltare economică;- Comisia pentru agricultura;- Comisia constituţională, juridică şi pentru drepturile omului;- Comisia pentru tineret;- Comisia pentru politica externa;- Comisia pentru ştiinţa şi învăţămînt;- Comisia pentru cultura;- Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic;- Comisia pentru minorităţi naţionale;- Comisia pentru administraţia locală;- Comisia organizatorică şi colectivul de împuterniciţi ai consiliului.Pe lîngă Biroul executiv al Consiliului Frontului Salvării Naţionale funcţionează un colectiv pentru relaţiile cu publicul şi mijloacele informatiei de masa. + Articolul 5Preşedintele Consiliului Frontului Salvării Naţionale are următoarele atribuţii:- reprezintă ţara în relaţiile internaţionale; încheie tratate internaţionale;- numeşte şi recheamă pe ambasadorii României în şi din străinătate;- primeşte scrisorile de acreditare şi de rechemare ale reprezentanţilor diplomatici ai altor state;- acorda cetăţenia română, aproba renunţarea la cetăţenia şi retrage cetăţenia română;- aproba stabilirea domiciliului în România pentru cetăţeni ai altor state;- acorda dreptul de azil;- aproba înfierea unor minori, cetăţeni străini, de către cetăţeni români, precum şi înfierea unor minori, cetăţeni români, de către străini. + Articolul 6În unităţile administrativ-teritoriale judeţene, municipale, orăşeneşti şi comunale se constituie consilii ale Frontului Salvării Naţionale, organe ale puterii locale, ierarhic subordonate Consiliului Frontului Salvării Naţionale. + Articolul 7Consiliile teritoriale ale Frontului Salvării Naţionale au următoarea componenta:- consiliile judeţene şi cel al municipiului Bucureşti, între 35 şi 51 membri;- consiliile municipale, între 15 şi 27 membri;- consiliile orăşeneşti şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti, între 11 şi 21 membri;- consiliile comunale, între 9 şi 15 membri.Consiliile teritoriale ale Frontului Salvării Naţionale aleg dintre membri lor un birou executiv format din: un preşedinte, doi vicepreşedinţi, un secretar şi 3-5 membri.- Preşedintele consiliului este şi preşedintele biroului executiv. + Articolul 8Consiliile teritoriale ale Frontului Salvării Naţionale răspund pe plan local de organizarea şi desfăşurarea activităţilor economice, comerciale, de ocrotire a sănătăţii populaţiei, de învăţămînt şi cultura, edilitar-gospodăreşti, precum şi de apărarea avutiei poporului, de ocrotirea drepturilor cetăţeneşti, de asigurarea legalităţii şi menţinerea ordinii publice în unităţile administrativ-teritoriale în care sînt constituite.În exercitarea atribuţiilor ce le revin, consiliile teritoriale adopta hotărîri, care sînt luate cu majoritate simpla a voturilor membrilor acestora.Consiliile teritoriale ale Frontului Salvării Naţionale îşi desfăşoară activitatea în sesiuni, precum şi prin comisii de specialitate.Aparatul propriu al comitetelor şi birourilor executive ale fostelor consilii populare, cel al organelor locale de specialitate ale administraţiei de stat, precum şi al instituţiilor social-culturale locale, îşi vor desfăşura activitatea în actuala lor structura. + Articolul 9Numărul personalului şi structura aparatului Consiliului Frontului Salvării Naţionale se stabilesc de către biroul executiv al acestuia. + Articolul 10Sînt şi rămîn dizolvate toate structurile de putere ale fostului regim dictatorial.PREŞEDINTELECONSILIULUI FRONTULUISALVĂRII NAŢIONALEION ILIESCU----------
| EMITENT |
Frontul Salvării Naţionale s-a constituit şi reprezintă unirea tuturor forţelor patriotice şi democratice ale tarii pentru răsturnarea clanului dictatorial ceausist, pentru concentrarea aspiratiilor celor mai largi mase de oameni ai tarii la o viaţa libera şi demna şi cadrul afirmarii acestora.În scopul instaurării democraţiei şi libertăţii, al afirmarii demnităţii poporului român, s-a constituit Consiliul Frontului Salvării Naţionale, ca organ suprem al puterii de stat.Consiliul Frontului Salvării Naţionale reuneste reprezentanţi ai tuturor forţelor patriotice ale tarii, de toate categoriile sociale şi de toate naţionalitatile.Pentru realizarea unei societăţi cu adevărat democratice în ţara noastră şi pentru asigurarea şi apărarea drepturilor fundamentale ale omului şi cetăţeanului, Programul Consiliul Frontului Salvării Naţionale prevede:- abandonarea rolului conducător al unui singur partid şi statornicia unui sistem democratic pluralist de guvernamant;- organizarea de alegeri libere în cursul lunii aprilie 1990;- separarea puterilor legislativă, executivă şi judecătorească în stat şi alegerea conducătorilor politici pentru unu sau, cel mult, doua mandate;- restructurarea întregii economii naţionale pe baza criteriilor rentabilitatii şi eficientei. Eliminarea metodelor administrativ-birocratice de conducere economică centralizata, promovarea liberei iniţiative şi a competentei în conducerea tuturor sectoarelor economice;- restructurarea agriculturii şi sprijinirea micii producţii taranesti. Oprirea distrugerii satelor;- reorganizarea învăţămîntului românesc potrivit cerinţelor contemporane. Reasezarea structurilor învăţămîntului pe baze democrate şi umaniste;- promovarea unei ideologii umaniste şi democrate, a adevaratelor valori ale umanităţii. Eliminarea minciunii şi a imposturii, statuarea unor criterii de competenţa şi justiţie în toate domeniile de activitate;- aşezarea pe baze noi a dezvoltării culturii naţionale;- libertatea presei, radioului şi a televiziunii; trecerea acestora în mâinile poporului;- respectarea drepturilor şi libertăţilor minorităţilor naţionale şi asigurarea deplinei lor egalitati în drepturi cu românii;- libertatea cultelor; garantarea liberei manifestări a credinţelor religioase;- organizarea întregului comerţ al tarii pornind de la cerinţele satisfacerii cu prioritate a tuturor nevoilor cotidiene ale populaţiei României. În acest scop, se va pune capăt exportului de produse agroalimentare şi se va reduce exportul de produse petroliere, acordându-se prioritate satisfacerii nevoilor de căldură şi lumina ale oamenilor;- salvarea echilibrului ecologic şi eliminarea acelor lucrări şi investiţii care provoacă daune aerului, apei, solului şi pădurilor tarii; promovarea unor tehnologii moderne nepoluante;- întreaga politica externa a tarii va servi promovării bunei vecinătăţi, prieteniei şi păcii în lume, integrandu-se în procesul de constituire a unei Europe unite, casa comuna a tuturor popoarelor continentului.România va respecta angajamentele sale internaţionale şi, în primul rând, cele decurgînd din Tratatul de la Varsovia şi din acordurile de la Helsinki.În realizarea scopului şi programului sau,Consiliului Frontului Salvării Naţionale decretează: + Articolul 1Numele tarii este România.Forma de guvernamant a tarii este republica.Drapelul tarii este tricolorul tradiţional al României, avînd culorile aşezate vertical în următoarea ordine, pornind de la lance: albastru, galben, roşu. + Articolul 2Consiliul Frontului Salvării Naţionale, ca organ al puterii, are următoarele atribuţii: a) emite decrete cu putere de lege şi decrete; acestea se adoptă cu majoritatea simpla de voturi ale membrilor consiliului şi se publică în Monitorul Oficial; b) numeşte şi revoca pe primul-ministru şi aproba competenţa guvernului, la propunerea primului-ministru; c) numeşte şi revoca pe preşedintele Curţii Supreme de Justiţie şi pe procurorul general al republicii; d) reglementează sistemul electoral; e) numeşte comisia de elaborare a proiectului noii Constituţii; f) aproba bugetul de stat; g) instituie şi conferă decoraţii; h) acorda gradele de general, amiral şi mareşal, trecerea în rezerva şi rechemarea în activitate a acestora; i) acorda graţierea şi comutarea pedepsei cu moartea; j) ratifica şi denunta tratatele internaţionale; k) declara stare excepţionala, mobilizarea generală sau parţială, precum şi starea de război.În subordinea Consiliul Frontului Salvării Naţionale funcţionează Consiliul Militar Superior, care coordonează întreaga activitatea armatei şi a unităţilor preluate de la Ministerul de Interne.Ministerul Apărării Naţionale exercita comanda unica asupra trupelor şi mijloacelor de lupta ale tarii.Organele de poliţie şi unităţile de pompieri - care îşi păstrează toate atribuţiile specifice - se subordonează nemijlocit Consiliului Frontului Salvării Naţionale şi consiliilor teritoriale ale acestora.Denumirea de "Militie" se schimba în "Poliţie". + Articolul 3Consiliul Frontului Salvării Naţionale este compus din 145 membri.Consiliul alege direct dintre membrii sau un birou executiv format din 11 membri şi anume: preşedintele consiliului, un prim-vicepreşedinte, doi vicepreşedinţi, un secretar şi şase membri.Biroul executiv al Consiliului Frontului Salvării Naţionale exercita atribuţiile consiliului în intervalul dintre sesiunile acestuia. + Articolul 4Consiliul Frontului Salvării Naţionale îşi desfăşoară activitatea în sesiuni, precum şi prin următoarele comisii de specialitate:- Comisia de reconstrucţie şi dezvoltare economică;- Comisia pentru agricultura;- Comisia constituţională, juridică şi pentru drepturile omului;- Comisia pentru tineret;- Comisia pentru politica externa;- Comisia pentru ştiinţa şi învăţămînt;- Comisia pentru cultura;- Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic;- Comisia pentru minorităţi naţionale;- Comisia pentru administraţia locală;- Comisia organizatorică şi colectivul de împuterniciţi ai consiliului.Pe lîngă Biroul executiv al Consiliului Frontului Salvării Naţionale funcţionează un colectiv pentru relaţiile cu publicul şi mijloacele informatiei de masa. + Articolul 5Preşedintele Consiliului Frontului Salvării Naţionale are următoarele atribuţii:- reprezintă ţara în relaţiile internaţionale; încheie tratate internaţionale;- numeşte şi recheamă pe ambasadorii României în şi din străinătate;- primeşte scrisorile de acreditare şi de rechemare ale reprezentanţilor diplomatici ai altor state;- acorda cetăţenia română, aproba renunţarea la cetăţenia şi retrage cetăţenia română;- aproba stabilirea domiciliului în România pentru cetăţeni ai altor state;- acorda dreptul de azil;- aproba înfierea unor minori, cetăţeni străini, de către cetăţeni români, precum şi înfierea unor minori, cetăţeni români, de către străini. + Articolul 6În unităţile administrativ-teritoriale judeţene, municipale, orăşeneşti şi comunale se constituie consilii ale Frontului Salvării Naţionale, organe ale puterii locale, ierarhic subordonate Consiliului Frontului Salvării Naţionale. + Articolul 7Consiliile teritoriale ale Frontului Salvării Naţionale au următoarea componenta:- consiliile judeţene şi cel al municipiului Bucureşti, între 35 şi 51 membri;- consiliile municipale, între 15 şi 27 membri;- consiliile orăşeneşti şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti, între 11 şi 21 membri;- consiliile comunale, între 9 şi 15 membri.Consiliile teritoriale ale Frontului Salvării Naţionale aleg dintre membri lor un birou executiv format din: un preşedinte, doi vicepreşedinţi, un secretar şi 3-5 membri.- Preşedintele consiliului este şi preşedintele biroului executiv. + Articolul 8Consiliile teritoriale ale Frontului Salvării Naţionale răspund pe plan local de organizarea şi desfăşurarea activităţilor economice, comerciale, de ocrotire a sănătăţii populaţiei, de învăţămînt şi cultura, edilitar-gospodăreşti, precum şi de apărarea avutiei poporului, de ocrotirea drepturilor cetăţeneşti, de asigurarea legalităţii şi menţinerea ordinii publice în unităţile administrativ-teritoriale în care sînt constituite.În exercitarea atribuţiilor ce le revin, consiliile teritoriale adopta hotărîri, care sînt luate cu majoritate simpla a voturilor membrilor acestora.Consiliile teritoriale ale Frontului Salvării Naţionale îşi desfăşoară activitatea în sesiuni, precum şi prin comisii de specialitate.Aparatul propriu al comitetelor şi birourilor executive ale fostelor consilii populare, cel al organelor locale de specialitate ale administraţiei de stat, precum şi al instituţiilor social-culturale locale, îşi vor desfăşura activitatea în actuala lor structura. + Articolul 9Numărul personalului şi structura aparatului Consiliului Frontului Salvării Naţionale se stabilesc de către biroul executiv al acestuia. + Articolul 10Sînt şi rămîn dizolvate toate structurile de putere ale fostului regim dictatorial.PREŞEDINTELECONSILIULUI FRONTULUISALVĂRII NAŢIONALEION ILIESCU----------
Google Chrome
Mozilla Firefox
Internet Explorer
Apple Safari