28 februarie 2024

Oficial Direcţia Informaţii Militare: este un grad de probabilitate scăzut pentru o confruntare Rusia – NATO

Florin Jipa

Cât de reală este isteria provocată de posibilul succes militar al Rusiei în Ucraina? Poate ataca Putin o ţară NATO? Conform unui oficial din cadrul Direcţiei Informaţii Militare din MApN, este un grad de probabilitate scăzut pentru o confruntare Rusia – NATO, chiar dacă vedem aproape zilnic declaraţii alarmiste din partea ambelor tabere.

Sursă foto: NATO

În schimb, este un grad de probabilitate mediu pentru incidente izolate, cum ar fi muniţie căzută pe teritoriul unei ţări membre NATO, avarierea unor nave de către mine marine etc.

Din păcate, însă, Marea Neagră s-a transformat într-o zonă de conflict şi tensiuni şi nu există o soluţionare pe termen scurt.

În acest moment, niciuna dintre părţi nu poate destabiliza frontul grav, consideră oficialul din informaţiile militare române. Ambele tabere au probleme de personal şi evită o nouă mobilizare.

Rusia, în schimb, are iniţiativa şi vedem că reuşeşte să cucerească localităţi în estul frontului, dar concentrarea celor două forţe rămâne pe menţinerea acestui aliniament. Diferenţa mare de resurse între cele două armate dezavantajează Ucraina pe termen lung, mai precizează oficialul DIM.

În 2023, Rusia a lansat în jur de 5.000 de muniţii de precizie, cele mai numeroase fiind dronele kamikaze Shahed-136, peste 270 pe lună, după care urmează diferite tipuri de rachete, cu o medie de 150 pe lună.

Cele mai multe rachete au fost de tipul KH-101/102, aproape 800. Cele mai periculoase sunt rachetele Iskander şi Kinjal, care pot fi interceptate doar de sistemele PATRIOT.

În vara lui 2023, Rusia a început atacuri în apropiere de graniţa României, vizând în special porturile ucrainene Reni şi Ismail. Au fost peste 15 atacuri şi de cel puţin patru ori drone sau rămăşiţe de drone au căzut pe teritoriul României, în judeţul Tulcea, fără să facă victime sau pagube materiale.

De frica unei confruntări directe cu Rusia, ţările membre NATO din estul continentului au început să-şi întărească capacitatea de apărare în anul 2024. Polonia, ţara din NATO cu cel mai mare buget al Apărării din PIB, de patru la sută, a anunţat noi achiziţii şi a dislocat trupe suplimentare la graniţa cu exclava rusă Kaliningrad şi cu Belarusul.

Statele Baltice construiesc o puternică linie defensivă cu 600 de buncăre, „dinţi de dragon” din beton, şanţuri împotriva blindatelor şi garduri de sârmă ghimpată pentru a răspunde unei eventuale ameninţări militare din partea Rusiei, informeză site-ul de analiză militară Breaking Defense.  

De asemenea, anul acesta se aşteaptă ca cele patru grupuri de luptă NATO din Polonia şi statele baltice să crească de la nivel batalion (1.000 militari), la nivel brigadă (4.000 militari).

Şi România şi-a crescut preocupările pentru securitatea naţională, a alocat un buget de 2,5 la sută din PIB Apărării, dar are încă multe probleme la achiziţiile militare, încadrarea cu personal a funcţiilor mici, refacerea rezervei operaţionale, mobilitatea militară, industria de Apărare etc.

Pentru prima dată de la terminarea Războiului Rece, un şef al Apărării, generalul Gheorghiţă Vlad, a avertizat politicienii asupra consecinţelor amânării proiectelor de lege care vizează Apărarea şi a declarat că Putin nu se va opri la Ucraina şi va ataca şi alte state, inclusiv Republica Moldova.