Starting in 1996, Alexa Internet has been donating their crawl data to the Internet Archive. Flowing in every day, these data are added to the Wayback Machine after an embargo period.
„Vector cu coronita“, „cartof tras in teapa“, „ghildusa piramida“, „circumcizia ratata“, „monumentul cu penetrare“, „un creier pe bat“, „maslina-n scobitoare“, „nuca-n teapa“, „fleica-n frigaruie“, „cartoful revolutiei“, „teava si testiculul“, „teapa de 56 de miliarde“, „kitsch cu patalama“ sunt numai cateva dintre „dragalaseniile“ cu care critica, opinia publica si presa au intampinat inaugurarea complexului sculptural-arhitectural „Memorialul Renasterii - Glorie Eterna Eroilor si Revolutiei Romane din Decembrie 1989“.
Poate ca este indreptatita, poate nu, aceasta avalansa de apelative. Dar este bine de stiut ca profesorul Ghildus este apreciat totusi ca un artist complex: „Este un sculptor pentru ca are simtul formelor. Un pictor, pentru ca poseda un rafinament al culorilor. Un artist modern, pentru ca lupta sa supuna obisnuitul cotidian“, spunea despre el criticul de arta Radu Ionescu.
De la obiecte promotionale la monument istoric
Alexandru Ghildus nu este insa sculptor. Este designer si decan al Facultatii de Arte Decorative si Design din Bucuresti. A avut pana acum numai expozitii cu obiecte de arta de dimensiuni mici si medii. Prestigiul si puterea de influenta au facut din el unul dintre cei mai solicitati designeri. A conceput linia estetica a multor obiecte de serie, de la cuttere, veioze, blitz-uri, obiecte promotionale, pana la scaune, mese, microscoape, aparate de proiectie sau chiar autobuze RATB. El este, printre altele, si autorul trofeului „Cerbul de Aur“. „Memorialul Renasterii“ seamana cu una dintre lucrarile sale de mici dimensiuni, dar marita de cateva zeci de ori. Acelasi stil, aceeasi obsesie a constructiilor verticale, aceeasi imperechere a unor materiale contradictorii. In cazul de fata, marmura alba si alama. In plus, transpare, in sugestia de inaltare la cer prin sacrificiu uman, si trufia autorului, care se proiecteaza pe sine in acest demers, printr-un expozeu plastic usor exhibitionist.
Razvan Theodorescu: „In ciuda opiniei mele, juriul a luat o alta decizie“
Dezvelirea statuii a avut loc pe 1 august a.c. Istoria a inceput insa in martie 2004, in ultimul an de mandat al lui Razvan Theodorescu la Ministerul Culturii. Atunci s-a organizat un concurs, in cadrul caruia s-au prezentat 15 proiecte. Juriul a fost format din doi plasticieni (Ion Marchis si Bogdan Barleanu), un arhitect (Gheorghe Balasoiu), un reprezentant al Secretariatului de Stat pentru Revolutionari (Ovidiu Popescu) si unul al Ministerului Culturii si Cultelor (Stefan Damian). A fost aleasa, pe data de 16 martie, lucrarea lui Ghildus. Pe 2 august 2004 a fost incheiat contractul de 56 de miliarde, iar pe 15 decembrie, fostul presedinte Iliescu si actualul presedinte Basescu puneau piatra de temelie a viitorului monument. „Eu, personal, sustineam o alta lucrare, cea a grupului Miron, format din Simona Tanasescu (functionar in Ministerul Culturii - n.r.) si colegii ei. In ciuda opiniei mele, juriul a luat o alta decizie. Nu am fost de acord nici cu amplasamentul. In Piata Palatului sunt mult prea multe statui, e o adevarata inghesuiala, ca sa nu mai spun de amestecul de stiluri“, declara fostul ministru Theodorescu.
Razbunarea lui Iliescu
Se pare insa ca decizia n-a luat-o juriul, ci chiar fostul presedinte Iliescu. A trecut pe-acolo, a vazut-o, i-a placut si a ales-o. De aceea n-a avut Theodorescu nici un cuvant de spus. Iata ce relata recent Simona Tanasescu: „Razvan Theodorescu a incercat de cateva ori sa-l determine sa-si schimbe parerea, dar Iliescu a replicat: «Acest monument este al meu si eu sunt cel care-l alege!». Si locatia tot de Iliescu a fost stabilita. A declarat clar ca intentioneaza sa schimbe atentia pietei de pe statuia lui Maniu. Ar fi vrut chiar sa mute acel monument, spunand ca are mai mult sens sa fie amplasat pe bulevardul Maniu. I s-a spus ca ar fi o gafa politica si atunci a fost de acord sa ramana la locul lui, dar numai cu conditia ca Monumentul Revolutiei sa fie mai mare“.
Comisia de Urbanism a Capitalei a respins amplasamentul
Lucrarea a fost vehement contestata de specialisti cu autoritate. Florin Machedon, seful catedrei de Urbanism si Amenajarea Teritoriului, din cadrul Universitatii de Arhitectura „Ion Mincu“, considera ca, din punct de vedere compozitional, monumentul este prost amplasat, iar din punctul de vedere al alegerii proiectului este o problema de amicitie intre autor si reprezentantii autoritatilor. Comisiile de Urbanism ale Capitalei si sectorului 1 s-au declarat si ele impotriva ridicarii monumentului in Piata Palatului, fiindca amplasamentul s-a facut fara un plan urbanistic pus la punct. Cel mai vehement contestatar a fost criticul de arta Mihai Oroveanu: „Alexandru Ghildus este un autor de bibelouri amabile. Nu are pregatirea pentru a executa o astfel de lucrare, nefiind sculptor, ci designer. Tot ceea ce propune este un vector cu coronita, la dimensiuni grandomane. Acel spatiu gazduia statuia ecvestra a lui Carol I, semnata de celebrul sculptor croat Ivan Mestrovic si distrusa de comunisti. Refacerea acestei statui este singurul proiect demn de luat in calcul pentru Piata Revolutiei“.
Cred foarte mult in lucrarea mea. Va deveni un simbol. Sau un reper turistic. Eu am creat un spatiu de meditatie, unde vor putea veni parintii sau rudele martirilor pentru a-i evoca sau pentru a depune flori. Articolele care s-au scris despre mine si despre aceasta lucrare sunt «confectionate». Nu s-a consemnat nici o opinie pozitiva, desi multi le-au avut. Profesorul universitar de estetica Gheorghe Achitei, de pilda, sau arhitectul Creanga, sau sculptorul Gheorghe Farcasu (vicepresedinte al Uniunii Artistilor Plastici - n.r.), sau criticul de arta Pavel Susara, sau sculptorul si arhitectul parizian Dorin Iermeanu. Dar nu sunt nici primul, nici ultimul care pateste asa ceva. Si despre Coloana fara Sfarsit s-a spus ca e «sula lui Tatarascu». Cheia problemei este ca am castigat concursul. Si cele 56 de miliarde. Doar ca zece s-au intors la buget, sub forma de impozit. Ce nu se stie: atunci cand s-a anuntat concursul, ni s-a specificat si locatia.(Alexandru Ghildus)
Neagu Djuvara: „Ce cauta teapa asta langa Iuliu Maniu?“
„Este ceva infiorator. In primul rand ca asa-zisa revolutie a fost o imensa cacealma istorica, iar asa-zisul monument tocmai asta preamareste: cacealmaua. Acolo au murit 500 de tineri nevinovati. Iar «parintele» lucrarii nu e nicidecum slujitorul revolutiei, ci profitorul ei. Nu stiu cine [citeste mai departe] »
Click pe coperta numarului care te intereseaza si acesta va fi incarcat. Pentru a reveni la numarul curent, click pe prima coperta (coperta numarului din saptamana curenta)
USD 2.97 LEI
EUR 3.5255 LEI
