Vital Signs este un tip de cercetare folosită în comunitate pentru a monitoriza, pe baza unei metodologii, situația din domenii cheie ale calității vieții și pentru a identifica nevoi sau oportunități de acțiune. Aceasta este folosită pentru a porni dezbateri în spațiul public despre nevoile unui oraș și problemele care sunt trebuiesc soluționate cu prioritate. Fundațiile Comunitare din București și Iași au realizat astfel de radiografii ale orașelor lor, iar noi vom folosi această unealtă pentru a le compara.

În contextul brain-drain-ului care pune România într-o poziție dificilă în care nu mai are forță de muncă calificată, raporul Vital Signs face o radiografiei a populației și apartenenței la spațiul urban.

În comparație cu alte orașe ale României, Bucureștiul și Iașiul înregistrează creștere demografice. Populația la data de 1 ianuarie 2016 cu domiciliul în municipiul Iaşi era de 363.312 persoane, în creştere față de cea din 2015 cu aprox. 1,5%. În București, boom-ul demografic a fost cel mai evident în perioada comunistă, când populația aproape s-a dublat (1948 față de 1977).

Potrivit datelor oferite de Institutul Naţional de Statistică, populaţia la data de 1 ianuarie 2016 cu domiciliul în municipiul Iaşi era de 363.312 persoane, în creştere faţă de cea din 2015 cu aprox. 1,5%. Analizând datele se constată următoarele aspecte: din anul 2004 până în 2006 a existat o scădere a populaţiei – raportat la anul precedent. Anul 2007 aduce o creştere (806 persoane), urmată de o nouă scădere. Începând cu anul 2009, populaţia municipiului Iaşi revine pe un trend ascendent, cu 5918 persoane mai mult în 2013 comparativ cu anul 2012, apogeul acestuia fiind în 2014, când se constată o creştere cu 9421 persoane faţă de populaţia din anul 2013.

În București analiza intră în amănunt, analizând sectoarele separat. Întrucât decupează „felii” de oraș, cercetarea realizată în 1992 (apogeul populației în capitală) arată că diferențele de populație între cele șase sectoare sunt mici, de câteva zeci de mii de persoane. Potrivit RPL 2011, populația Bucureștiului era repartizată astfel:

 

  • Sectorul 3 (385,4 mii de persoane)
  • Sectorul 6 (367,8 mii persoane)
  • Sectorul 2 (345,4 mii persoane)
  • Sectorul 4 (287,8 mii persoane)
  • Sectorul 5 (271,6 mii persoane)
  • Sectorul 1 (225,4 mii persoane)

 

Față de alte orașe, Capitala are un procent mai scăzut de tineri: sunt aici 24,4% locuitori cu vârste cuprinse între 0 și 24 de ani, spre deosebire de județul Iași, de exemplu, acolo unde această categorie de populație reprezintă 33,9%. De fapt, Iașiul constată o creștere continuă a tinerilor.

Datele furnizate de INS arată că durata medie de viață a locuitorilor municipiului București era, în anul 2015, de 77,8 ani12 (spre deosebire de 75,39 ani, cât era media națională). Un bărbat trăiește, în medie, 74,7 ani (față de 71,94 ani media națională), în timp ce o femeie – 80,5 ani (față de 78,9 media națională). În Iași , 2015, durata medie a vieții era de 75,58 ani, mai ridicată decât cea la nivel regional (75,05 ani: Regiunea Nord-Est) sau naţional.

Un alt indicator din cadrul acestei sec­ţiuni este structura populaţiei ocupate după domenii de activitate. Din cei 1.099.600 angajați ai capitalei în anul 2015, cei mai mulți lucrau în domeniul comerțului cu ridicata și cu amănuntul sau se ocupau cu repararea autovehiculelor și a motocicletelor. În continuare ca număr de angajați sunt sectorul industrial, domeniul construcțiilor, activitățile de servicii administrative și activități de servicii suport, domeniul informațiilor și comunicațiilor. În domeniul sănătății și al asistenței sociale lucrau 61.500 de persoane, iar în învățământ – 45.300 de persoane.

Populaţia stabilă ocupată din judeţul Iaşi era de 145.493 persoane în 2011. Din cele 18 activităţi ale eco­nomiei naţionale, cel mai mare procent din populaţia stabilă ocupată îi revenea în anul 2011 Industriei (19,5%), fiind urmată de cei care activau în domeniul Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor (17%) şi în Sănătate şi asistenţă socială (10%).

În anul 2015, câștigul salarial mediu net per angajat bucureștean era de 2.696 de lei, față de 1.858 lei la nivel național. În 2010, un angajat din București câștiga 1.973 de lei față de 750 lei în 2015. Pentru o gospodărie bucureșteană în care două persoane sunt ocupate – situație în care se află 48,2% dintre gospodăriile din mediul urban – venitul mediu se ridică așadar la 5.392 de lei, în comparație cu 3.718 lei la nivel național. În Iași, statisticile din anul 2015 evidenţiază un venit total mediu lunar pe o gospodărie în valoare de 2176,76 lei, în creştere faţă de anul 2014, dar în scădere faţă de 2013.

Structura etnică a populaţiei consti­tuie un alt aspect care permite trasarea unei imagini de ansamblu la nivelul mu­nicipiului. La recensământul din 2011, componența etnică a municipiului București arăta astfel: 1.618.883 de români, 23.973 de romi, 3.359 de maghiari, 2.315 turci.

Corespunzător rezultatelor obţinute în urma Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor din 2011, procentajul de etnici români din judeţul Iași era de 91% din total. Dintre minorităţi, persoanele de etnie romă ocupă prima poziţie – aprox. 1,5% din populaţia totală. Categoria Ruşi-Lipoveni însumează 2.848, umătoarele categorii fiind foarte mici numeric (evrei, greci, maghiari, italieni).

Important pentru studiu a fost și sentimentul de apartenență pe care îl au locuitorii față de spațiul urban care îi înconjoară. Astfel, indicatorii categoriei „apartenență” au analizat sentimentul apartenenței la comunitate, prezența la vot,  redirecționările a 2% către organizațiile societății civile/culte, donațiile realizate și satisfacția cu propria viață.

Dacă acum opt ani procentul bucureștenilor care au participat la votul pentru alegerile parlamentare era cu aproape 9% mai mic decât media pe țară, la alegerile din iarna trecută prezența a fost mai bună decât cea înregistrată la nivel național. La alegerile parlamentare din decembrie 2016, prezența la vot la nivelul municipiului București a fost de 41,62% din totalul alegătorilor. Cea mai mare prezență la vot a fost înregistrată în Sectorul 1 – 47,4%.  La nivel național, prezența a fost de 39,49%.

În schimb, interesul pentru alegerile locale a variat de la un ciclu electoral la altul: alegerile de anul trecut au marcat o scădere semnificativă de prezență față de 2012, revenind aproape de procentul înregistrat în 2008. La alegerile locale din iunie 2016 votaseră 33,09% din totalul celor înscriși pe listele din București.

În Iași, prezenţa la vot pentru alegerea Preşedintelui României în primul tur a fost de 49,72% din totalul de alegători înscrişi în listele electorale în judeţul Iaşi. Prezenţa în mediul urban – judeţul Iaşi a fost de 53,6%. Media naţională a fost de 52,31%, iar în mediul urban de 51,64% – cifre ce clasează zona urbană a judeţului peste media naţională. Prezenţa la vot la alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor, din 11 decembrie 2016, a fost de 34,41% la nivelul judeţului Iaşi, în timp ce media naţională a fost de 39,49%.

Bucureștenii au o relație complicată cu orașul lor. Într-o cartografiere socială a orașului, realizată în 2010, se arăta că 71% dintre bucureșteni aveau o percepție negativă asupra evoluției orașului, oamenii tind să se lege afectiv de bucata lor de oraș, oricât de hulită ar fi ea de restul lumii.

„În general se remarcă o topofilie a locului propriu. De cele mai multe ori propriul cartier este văzut mult mai bine decât credem că este văzut de ceilalți. Acest lucru se întâmplă din simplul sentiment de apartenență a omului, de unde a apărut sintagma «nicăieri nu-i ca acasă»”

Într-un clasament al fericirii realizat în 2016, România ocupa locul 71 între cele 157 de țări incluse, între Paraguay (70) și Estonia (72). În 2015, un studiu arăta că 18% dintre bucureșteni erau foarte satisfăcuți de viața lor, 59% se declarau mai degrabă satisfăcuți, 18% mai degrabă nemulțumiți, iar 4% deloc mulțumiți.

Atractivitatea de care s-a bucurat Capitala de-a lungul ultimelor decenii face ca orașul să aibă o structură demografică aparte: are o populație activă mai mare, întrucât și locurile de muncă sunt mai numeroase. Din același motiv, diversitatea etnică este mai mare decât în alte părți. Nivelul de trai crescut și accesul la servicii medicale fac ca locuitorii Capitalei să aibă o vârstă medie mai mare decât cea națională. Însă legătura dintre oameni și oraș se manifestă în moduri complicate.

Citește mai mult despre acest domeniu în cercetările Vital Signs disponibile mai jos.

*****

Articol realizat de către Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile, cu sprijinul financiar al Kaufland România. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Kaufland România.