La prima vedere, alegerile prezidențiale de anul trecut au înclinat în favoarea femeilor balanța de gen în politicul din R. Moldova: pentru prima dată țara este condusă de o femeie președintă – Maia Sandu. Pe de altă parte, atrag atenția experții în probleme de gen, reușita a avut un preț prea mare pentru societate: a crescut numărul discursurilor de ură și a mesajelor sexiste îndreptate împotriva femeilor.
În cifre, alegerile prezidențiale din toamna anului trecut par să fi echilibrat prezența femeilor în procesul electoral din R. Moldova. Aproape jumătate din numărul funcționarilor publici implicați în organizarea scrutinului au fost femei, spre deosebire de anul 2016, când statistica era de o treime. De asemenea, datele Comisiei Electorale Centrale arată că, în comparație cu scrutinele din anii precedenți, femeilor le-au fost atribuite inclusiv funcții de conducere în cadrul birourilor electorale sau consiliilor electorale de circumscripție.
Creșterea cantitativă nu înseamnă neapărat și o creștere calitativă, observă Valentina Bodrug Lungu – președinta organizației „Gender Centru”. Ce înseamnă acest lucru? Că dincolo de datele statistice care par să fie îmbucurătoare, mediul în care s-au desfășurat alegerile a fost unul defavorabil femeilor, spune experta:
S-a încercat prin mesajele sexiste, mult mai profund, să se dezbine societatea...
„Noi considerăm că au fost afectate toate femeile necăsătorite, fără copii, care au avut curajul să se implice în viața politică a țării noastre. Al doilea aspect, au fost mesaje foarte dure și s-a încercat prin mesajele sexiste, mult mai profund, să se dezbine societatea: pe motive religioase, pe motive de limbă, pe motive de orientare Vest-Est, deci, au fost utilizate, considerăm noi, niște mesaje mai subtile.”
Datele cu care operează Asociația Promo-Lex, care monitorizează de peste un deceniu scrutinele electorale din Republica Moldova, arată că la prezidențialele de anul trecut numărul cazurilor de utilizare a discursului de ură s-a dublat în comparație cu scrutinul local din 2018 și cel parlamentar din 2019. Directorul de programe din cadrul organizației, Pavel Postica, susține că femeile au fost al doilea grup spre care au fost îndreptate mesajele discriminatorii și instigatoare la ură:
„Se observă că femeile în schimb au fost mai corecte în discursul lor public. Ele au utilizat doar în 5,7% din cazuri acest tip de mesaj, comparativ cu bărbații care l-au utilizat în 94,2% din cazuri. Și ultimul capitol la care aș fi vrut să atrag atenția e să fie elaborată de autorități o strategie complexă de prevenire și combatere a discursului de ură care să poată să pună punct cumva acestui flagel destul de periculos care se numește discursul de ură și instigare la discriminare, inclusiv în campaniile electorale.”
La scurt timp după ce a validat rezultatele alegerilor prezidențiale din toamna anului trecut, Curtea Constituțională a cerut deputaților, printr-o adresă, să adopte mecanisme de control și de sancționare promptă pentru „prevenirea și combaterea discursurilor bazate pe ură între concurenții electorali, inclusiv în mediul on-line și rețelele de socializare”. Apărătorii drepturilor omului încearcă din 2016 să promoveze un proiect de lege care i-ar pedepsi pe cei vinovați de discriminare. În acel an, proiectul a trecut de prima lectură în parlament, însă nu a mai ajuns să fie dezbătut în lectură finală.
