Dicţionarul Explicativ al Limbii Române (DEX), ediţia 2009, publicat de Academia Română –„simbol al spiritualităţii, forum al consacrării, spaţiu al cercetării fundamentale“ –, enunţă, ca primă definiţie a termenului de
jidan, un substantiv masculin, care ar fi exprimarea
familiară a cuvîntului
evreu. Aflăm, de asemenea, că termenul
familiar desemnează un cuvînt „folosit în vorbirea obişnuită, simplu, fără pretenţii“, fiind utilizat în cadrul unui comportament… „prietenos, apropiat“. Mai aflăm din acelaşi DEX că a treia definiţie a cuvîntului
ţigan este „epitet dat unei persoane cu apucături rele“.
Aceste două scandaloase definiţii au generat, pe bună dreptate, proteste ale Centrului pentru Monitorizarea şi Combaterea Antisemitismului (MCA) şi ale unor organizaţii de apărare a drepturilor romilor, proteste caracterizate ca fiind legitime de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD), organizaţia Guvernului României care monitorizează şi sancţionează cazuri de discriminare care au loc pe teritoriul ţării.
Antisemitismul şi rasismul exprimate sub egida Academiei Române merită cîteva observaţii. Cu o şiretenie de gradul doi, unii publicişti au afirmat că s-ar dori scoaterea celor doi termeni din limba română, cînd, de fapt, a fost cerută indicarea clară a conţinutului peiorativ al termenilor sau a unor „definiţii“ ale lor. Distinşii membri ai Academiei au insinuat existenţa unei pretinse tentative de cenzurare a lexicului. Academicianul Marius Sala a afirmat, la primirea reclamaţiei privind termenul de jidan, că „…o să discutăm. Dar nu poţi să scoţi un cuvînt din limba română“. Academicianul Eugen Simion a comunicat, în legătură cu termenul de ţigan, că „dacă noi scoatem cu totul cuvîntul de ţigan din dicţionar, cu toate sensurile sale, nu o să iasă din vocabular“, soluţia fiind, conform domniei sale, schimbarea mentalităţii.
Ca şi ediţia din anul 1975, ediţia din 1998 a DEX-ului precizează că termenul de jidan şi toate derivatele sale sînt populare şi peiorative, pentru ca în ediţia din 2009 aceşti doi termeni să fie înlocuiţi cu cel de familiar.
Victor Klemperer menţiona în studiul său despre LTI (Limba celui de al Treilea Reich) existenţa unui vocabular cult, dar înecat de „elemente toxice“ totalitare. Am fost forţaţi să constatăm că Academia Română a acceptat elementele toxice ale unui limbaj extremist, care a fost preferat de autorii volumului unor mai vechi şi mai corecte definiţii.
Legitimizarea termenului de jidan prin transformarea lui de facto într-un sinonim al cuvîntului evreu este un act antisemit. A echivala, prin definiţie, termenul deja peiorativ de ţigan cu „o persoană cu a apucături rele“ este, de asemenea, grav discriminatoriu. După monumentala gafă legată de N.C. Paulescu – introducerea post-mortem în Academia Română a celui mai sălbatic doctrinar antisemit din istoria României – „cel mai înalt for ştiinţific al ţării“ a recidivat.
Răspunsul Academiei Române, semnat de academicianul Marius Sala, la scrisoarea Centrului pentru Monitorizarea şi Combaterea Antisemitismului (MCA) precizează că „din păcate în procesul de editare al ultimei ediţii a DEX-ului, s-a înlocuit din eroare indicaţia (popular şi peiorativ), corectă din punct de vedere istoric, cu indicaţia (familiar). În viitoarele ediţii ale tuturor dicţionarelor elaborate de Institutul de Lingvistică, sub egida Academiei, vom introduce indicaţii care să nu lase loc unor interpretări discriminatorii, adoptînd formulări de tipul (cu sens peiorativ, nerecomandat)“.
Răspunsul prompt şi la obiect merită apreciat. Rămîne de văzut dacă ediţiile viitoare ale diverselor dicţionare ale Academiei Române vor corecta într-adevăr răul făcut.
Acest articol a fost scris de autor în calitate particulară şi nu angajează nici una dintre organizaţiile la care acesta este afiliat.
Răspunsul Academiei Române
Către Centrul pentru combaterea şi monitorizarea antisemitismului
În urma sesizării Dvs. din 08. 08. 2011, vă aducem la cunoştinţă următoarele:
În redactarea unui dicţionar se are în vedere întreaga istorie a evoluţiei şi utilizării unui cuvânt, încercându-se surprinderea tuturor nuanţelor semantice şi stilistice, pentru a formula definiţii exacte sub aspect ştiinţific şi cât mai corecte din punct de vedere politic.
Din păcate, în procesul de elaborare a ultimei ediţii a DEX-ului, s-a înlocuit din eroare indicaţia (popular şi peiorativ), corectă din punct de vedere istoric, cu indicaţia (familiar).
În viitoarele ediţii ale tuturor dicţionarelor elaborate de Institutul de Lingvistică, sub egida Academiei, vom introduce indicaţii care să nu lase loc unor intrepretări discriminatorii, adoptând formulări de tipul (cu sens peiorativ, nerecomandat).
În ceea ce priveşte corectarea imediată, fără întârziere şi în mod permanent a definiţiei cuvântului jidan, tot ce putem face este să publicăm o notă explicativă în media sau pe Internet.
10 august 2011
Acad. Marius SALA
Autor: 
Categoria: 
Etichete: 
_12181151.JPG "Arhiva Nationala de Filme")
_11201438.jpg "Viva East")
_04060905.jpg "Şcoala Micile Vedete")
RSS Feed
Newsletters